In weekend-ul asta am fost la concurs cu fiul meu cel mic. La inot. A fost foarte implicat si si-a dorit foarte mult sa scoata timpi mai buni decat la ultimul concurs, la toate probele. Si i-a iesit. Chiar la toate probele. Era foarte mandru de el, iar eu de asemenea.

Dar nu despre asta am vrut sa scriu. Ci despre lectia gratuita pe care am primit-o in drumul inapoi spre casa.

Ei bine, conducand pe drumul de intoarcere, porneste un dialog intre mine si pici pe care il descriu asa cum a decurs el:

• Tati, esti mandru de mine pentru rezultat?
• Evident ca sunt tati. Intotdeauna voi fi mandru de tine (raspund eu)
• Eu mi-am spus dinainte in minte ca o sa am rezultate mai bune
• Super, sa tii minte exact ce ai facut ca sa poti face si altadata.
• Tati, eu cand o sa fiu mare o sa fiu mai mult decat miliardar.
• Ca sa faci ce? (intreb eu)
• Pai o sa am un teren de 4 milioane de metrii si o casa mare cu 3 case lipite unele de altele. Si o sa stati acolo si voi si mamaie si tataie si cealalta mamaie si fratii mei daca vor
• Adica stau cu tine si fratii tai?
• Da, daca vor ei. Tu si mami daca vreti puteti sa munciti sau nu. Dar ei daca vor trebuie sa munceasca. Ori sa se angajeze, ori sa aiba firme. Dar e mai bine sa aiba firme
• Si tu ce o sa faci?
• Eu o sa am 4 firme si o sa fiu inventator. O sa inventez masina care zboara si nu polueaza natura. O sa zboare asa cu niste cercuri ca de lumina. Si o sa am si animale – pisica, papagal, caine, pesti si cai – si o sa aiba fiecare un loc mare unde sa aiba familie.
• Si ce o sa mai faci?
• O sa cumpar un teren tot de 4 milioane de metrii si o sa plantez numai pomi
• Si cine o sa se ingrijeasca de toate astea?
• O sa angajez oameni care sa aiba grija. O sa pun si multe flori. Si o sa pun fertilizator la pomi. Ba nu, nu pun ca forteaza pomii. Dar o sa am angajati care sa aiba grija de pomi si de flori. Si o sa am si familia mea si copii.
• Si te-ai gandit tu de acum la toate astea?
• Da, ca daca vrei sa ai ceva mare trebuie sa gandesti mare tot timpul

Eu n-am mai avut replica. Am reflectat insa la energia si siguranta cu care imi descria visul lui mare. Un vis mare cu atat de multe amanunte. Si cu atat de multa pasiune pusa in descrierea lui. De parca deja se adeverea.

Pentru el, ca si pentru orice alt copil, nu exista limite. Lumea este atat de mare. Chiar si o camera de 2 pe 2 reprezinta un intreg univers plin de lucruri interesante in fiecare zi. Si asta e posibil deoarece copii sunt curiosi. Pentru ei nu exista o singura solutie si nici o singura viziune. Lumea reprezinta locul lor de joaca. De ce n-ar fi si pentru adulti la fel?

Azi ce-ai visat mare? Cate energie ai pus in visul tau? Cat de specific este? Cat de curios esti sa descoperi lumi noi in visul tau? Cat te costa sa fii copil in fiecare zi? Macar un pic. E doar o problema de alegere. Daca-mi dai un email cu o descriere a visului tau crezi ca esti mai aproape de implinirea lui? Sau trimite o intamplare cand ti s-a adeverit ce ti-ai imaginat. Cine stie, s-ar putea sa fii mai aproape decat crezi de a afla reteta succesului…