
Astazi n-am sa va spun despre vreo patanie cu fiul meu. Si nici nu o sa scriu de vreun ritual pe care daca-l faceti un numar de zile veti realiza ceva. O sa va spun insa ce am simtit citind prima carte de beletristica a lui Daniel Zarnescu.
Bine, o sa intrebati (unii dintre voi) cine e Zarnescu? Daca cititi inceputul acestei carti veti spune “Zarnescu asta e un zarghit”, “are mintea plecata cu sorcova” sau “fumeaza el ceva”.
V-as indemna insa sa dati o cautare pe google dupa numele Daniel Zarnescu si veti vedea ca aveti ce invata din experientele lui de antreprenor si coach. Pentru mine Daniel reprezinta un model in foarte multe privinte, dar mai ales in ceea ce tine de preseverenta, putere de munca, curaj si realizari.
Sa revenim insa la cartea sa de beletristica. Ea se numeste ‘Revolta Akienilor’ si, in ciuda aparentelor nu este nici SF, nici istorica si nici de aventura (cel putin nu in sensul clasic). Cand am inceput sa o citesc impresia mea a fost ca citesc o carte scrisa pentru cei de 14-16 ani. Cam ca ‘Elevul Dima dintr-a saptea’ sau ‘Cismigiu & Company’. Numai ca dupa primele 2 capitole n-am mai lasat-o din mana pana cand nu am terminat.
Ea este o aventura utopica si reala in acelasi timp din mintea unui adolescent ce isi doreste sa scrie, dar care nu-si gaseste linistea pretinzand ca nu este sufiecient de bun. M-am regasit enorm in aceasta carte si mi-am reamintit propriile ‘razboaie’ pe care le-am creat, castigat sau pierdut la aceasi varsta. Este o lupta cu proprii … era sa spun demoni, dar nu as fi precis. Este un drum de descoperire a propriilor emotii, a propriilor eroi si a propriilor lumi construite si distruse in acelasi timp.
Tot ceea ce este scris in carte reprezinta parcursul unui om pe drumul descoperirii de sine. Pentru mine este o scriere pe care indraznesc sa o numesc stranie. Spun asta pentru ca pe mine personal m-a facut sa ma gandesc cat de des facem diverse lucruri si suntem angrenati in diverse activitati, cei din jurul nostru fiind convinsi ca suntem prezenti la ceea ce facem si cu toate acestea noi participam cu trup si suflet la o alta realitate, cea din mintea noastra. Acolo participam la razboaie pline de situatii neprevazute, de eroi si tradari, de putere supra-omeneasca si deznadejdi vecine cu moartea. Si totul se intampla cu un simplu gand, intr-un spatiu mic dar infinit in acelasi timp.
Cand am terminat de citit cartea am realizat ca am citit ceva ce nu are o finalitate decat aparenta. Asa ca am mai citit-o o data. Abia doua oara mi-am dat seama ca, aparent, cartea descrie calatoria unui erou ce se implica intr-o lupta pentru castigarea unei lumi. De fapt lupta nu se termina si nici o lume nu este cucerita. Ea de fapt se transforma. Fiecare personaj din carte devine mai mult si asteapta ca urmatorul ‘razboi’ sa vina. Doar ca se asteapta ca de aceasta data sa fie mai sofisticat. Pe masura fiecarei deveniri.
Pot spune ca aceasta poveste este deopotriva o descriere a lumilor interioare aferente fiecarui adolescent si, in acelasi timp, o zbatere permanenta a fiecarui adult de a iesi invingator in luptele interioare si de a-si aduce eroii si aliatii in lumea exterioara. Asa ca eu te felicit Daniel Zarnescu pentru prima ta carte de beletristica – nu stiu de ce o numesti asa ca din punctul meu de vedere este mai mult de atat.
Cei ce doresc sa afle ce m-a facut sa stau cu sufletul la gura, sa zambesc, sa scrasnesc din dinti, sa respir usurat si sa ma simt plin de teama si curaj in aceasi timp pot intra pe link-ul acesta si achizitiona cartea http://construimimperii.ro/revolta-akienilor/. Si, daca vreti, sa imi scrieti cum s-a simtit copilul din voi si ce-i transmite adultului de astazi. Va indemn sa va dati voie sa visati aievea …